luni, 24 iunie 2019
joi, 1 mai 2014
vineri, 2 martie 2012
Codul culorilor
Codul
culorilor (rezistente si condensatoare)
CODUL
CULORILOR REZISTENTE SI CONDENSATOARE
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
joi, 23 februarie 2012
Receptor FM cu TDA7000
My VHF FM Wireless Microphone project became about the most popular of my transmitters, probably because it is so simple. Here is a very simple VHF FM receiver which is little more than a single IC and a "slack handfull" of capacitors. Note that an external amplifier is a really necessity since the unit only delivers about 70mV of AF.
The 10K resistor (*) is only required if you want the receiver to mute (squelch) under no-signal conditions. You could add a 100K in series with this resistor to get an adjustable squelch. This circuit will JUST drive a crystal earphone or high impedance headphones directly, but an output isolating capacitor (100nF) is needed for any other device. L1 is 6 turns No 18 SWG enamelled wire on a 5mm former, but you may have to play with the values a bit. I used a coil fabricated on the PCB itself, tuned with a trimmer capacitor.
All the other components are just a bunch of capacitors which are fitted to the board at the other side of the chip, just to make it look a bit prettier.
| Specification | Min | Typ | Max |
|---|---|---|---|
| Supply Voltage | 2.0v | 4.5v | 10v |
| Supply Current | - | 8mA | - |
| Frequency Range | 1.5MHz | 88-108MHz | 120MHz |
| Sensitivity (3dB S/N) | - | 1.5uV | - |
| Sensitivity (26dB S/N) | - | 5.5uV | - |
| Mute Sensitivity | - | 6.0uV | - |
| AFC Range (110MHz) | - | +/-300KHz | - |
| Selectivity | 45dB | - | - |
| AM Suppression | 50dB | - | - |
| Max I/P Signal | 200mV | - | - |
| AF Output | - | 75mV | - |
As you can see, this receiver is VERY sensitive, small and seems to work very well indeed. It is in fact a full superhet receiver with a very low RC tuned IF. The Image signal is rejected by the action of the AFC which functions to push it away. With suitable antennas and terrain, with this receiver you could easily get the full 500 meters from the FM wireless microphone v5. I am offering this receiver in kit form, including solder, antenna wire etc. All you will need to provide is the battery, tools and soldering iron. Here is the kit version fully assembled.
Comutator stereo pe patru canale
Comutator stereo pe patru canale pentru semnal audio
Utilizand schema electronica de mai jos, prin intermediul unui singur comutator este posibila alegerea a unuia din patru canale stereo distincte. Comutarea interna este realizata de componente CMOS, pentru a se evita pocniturile ce apar de obicei la comutatoarele mecanice.
Celor doua bistabile tip D din IC2 li s-a atribuit rolul de divizoare binare prin conectarea iesirilor la intrarile D. Iesirea Q a lui FF1 este legata la intrarea de tact a lui FF2, rezultand astfel, un numerator pe patru biti.
Iesirile portilor comanda comutatoarele CMOS din IC3 si IC4.
Intrarea fiecarui comutator include si un divizor de tensiune, pentru a permite comutatoarelor sa lucreze in zona liniara a caracteristicii asigurand distorsiuni minime ale semnalelor audio.
Prin montaj va circula un curent de numai 1 mA, la o tensiune de alimentare de 5 V ce poate fi marita pana la aproximativ 15V.
Celor doua bistabile tip D din IC2 li s-a atribuit rolul de divizoare binare prin conectarea iesirilor la intrarile D. Iesirea Q a lui FF1 este legata la intrarea de tact a lui FF2, rezultand astfel, un numerator pe patru biti.
Iesirile portilor comanda comutatoarele CMOS din IC3 si IC4.
Intrarea fiecarui comutator include si un divizor de tensiune, pentru a permite comutatoarelor sa lucreze in zona liniara a caracteristicii asigurand distorsiuni minime ale semnalelor audio.
Prin montaj va circula un curent de numai 1 mA, la o tensiune de alimentare de 5 V ce poate fi marita pana la aproximativ 15V.
Schema Electronica:
Amplificator audio de mica putere
Schema amplificator audio de mica putere
Un amplificator audio de mica putere ce poate furniza o putere de pana la 250mW poate fi realizat utilizand schema electronica de mai jos .
Schema electronica este simpla, fiind construita cu tranzistoare si componente electronice clasice.Un tranzistor BC547 comanda un amplificator de putere echilibrat realizat cu BC337 si BC327.
CurentuI de repaus este stabilit de diodele D1 si D2. Datorita simplitatii circuitului, curentul de repaus variaza cu temperatura.
Amplificarea este determinata de valorile lui R1 si R3 si, de cea a lui P1. Cu valorile indicate in schema, si in functie de reglajul lui P1, amplificarea este de aproximativ 15 si poate fi modificata prin schimbarea valorii lui R1.
Sensibilitatea la intrare, corespunzatoare unei puteri de iesire de 250 mW pe 8 ohmi si unei amplificari de 15, este de circa 95 mV, curentul absorbit fiind de aproximativ 180 mA.
Schema electronica este simpla, fiind construita cu tranzistoare si componente electronice clasice.Un tranzistor BC547 comanda un amplificator de putere echilibrat realizat cu BC337 si BC327.
CurentuI de repaus este stabilit de diodele D1 si D2. Datorita simplitatii circuitului, curentul de repaus variaza cu temperatura.
Amplificarea este determinata de valorile lui R1 si R3 si, de cea a lui P1. Cu valorile indicate in schema, si in functie de reglajul lui P1, amplificarea este de aproximativ 15 si poate fi modificata prin schimbarea valorii lui R1.
Sensibilitatea la intrare, corespunzatoare unei puteri de iesire de 250 mW pe 8 ohmi si unei amplificari de 15, este de circa 95 mV, curentul absorbit fiind de aproximativ 180 mA.
Schema Electronica:
Interfon pentru comunicatie duplex
Schema interfon pentru comunicatie duplex
Utilizand aceasta schema electronica poate fi realizat un interfon foarte simplu ce poate fi utilizata intr-un sistem de comunicatie duplex . Circuitul consta dintr-un amplificator, un comutator dublu cu doua pozitii si doua difuzoare: unul pentru postul principal (master) si altul pentru cel secundar (slave).
Amplificatorul este construit cu integratul LM384 si poate debita o putere de aproape 2W la iesire ( la o tensiune de alimentare de 15 V) . Pinii 3,4, 5,10,11 si 12 sunt conectati la masa si, in acelasi timp, au si rolul de a asigura partial racirea integratului (integratul nu trebuie montat pe un soclu, ci lipit direct pe placa de circuit imprimat). LM384 prelucreaza semnale in raport cu masa, astfel Incat va fi suficienta o sursa de alimentare asimetrica. Amplificarea a fost prestabilita intern, la valoarea x50 (34 dB).
Pentru a putea functiona satisfacator, in special ca microfon, difuzorul trebuie montat intr-o incinta inchisa.
Amplificatorul este construit cu integratul LM384 si poate debita o putere de aproape 2W la iesire ( la o tensiune de alimentare de 15 V) . Pinii 3,4, 5,10,11 si 12 sunt conectati la masa si, in acelasi timp, au si rolul de a asigura partial racirea integratului (integratul nu trebuie montat pe un soclu, ci lipit direct pe placa de circuit imprimat). LM384 prelucreaza semnale in raport cu masa, astfel Incat va fi suficienta o sursa de alimentare asimetrica. Amplificarea a fost prestabilita intern, la valoarea x50 (34 dB).
Pentru a putea functiona satisfacator, in special ca microfon, difuzorul trebuie montat intr-o incinta inchisa.
Schema Electronica:
Sirena electronica cu timmer 555
Sirena electronica cu timer 555
O sirena electronica foarte simpla poate fi construita utilizand schema electronic de mai jos . Aceasta sirena electronica foloseste componente electronice putine si produce unsunet cu character Kojak.
Pentru acest circuit necesare doar doua timere 555 si cateva component electronice pasive. Primul timer 555 produce un sunet ce poate fi reglat cu potentiometrul P1 si excita un mic difuzor. Inaltimea sunetului este modulata de IC2 cu un semnal de joasa frecventa. Viteza de modulare poate fi reglata cu ajutorul potentiometrului P2. la nastere astfel un semnal modulat in frecventa asemanator celui emis de sirenele de politie americane.
Circuitul poate fi alimentat cu o tensiune de alimentare continua cuprinsa intre 4.5 si 12 volti
Pentru acest circuit necesare doar doua timere 555 si cateva component electronice pasive. Primul timer 555 produce un sunet ce poate fi reglat cu potentiometrul P1 si excita un mic difuzor. Inaltimea sunetului este modulata de IC2 cu un semnal de joasa frecventa. Viteza de modulare poate fi reglata cu ajutorul potentiometrului P2. la nastere astfel un semnal modulat in frecventa asemanator celui emis de sirenele de politie americane.
Circuitul poate fi alimentat cu o tensiune de alimentare continua cuprinsa intre 4.5 si 12 volti
Schema Electronica:
Amplificator TDA2030 -35W in punte
TDA2030 amplificator 35 watt in punte
Utilizand amplificatorul integrat TDA2030 poate fi construit un amplificator audio cu o putrere maxima debitate pe o sarcina de 8 ohmi de pana la 35 watt .Acest amplificator realizat cu TDA2030 este conceput utilizand o configuratie in punte fapt pentru care sunt utilizate doua circuite TDA2030 .
Acest amplificator audio necesica componente electonice putine si poate debita puterea maxima de 35 watt pe o sarcina de 8 ohmi utilizand o sursa de tesniune duble +/-16 volti DC , care trebuie sa fie foarte bine filtrata .
Circuitul integrat incorporeaza protectie la scurt-circuit care limiteaza automat puterea disipata pentru a mentine punctul de functionare a tranzistorilor de iesire la un nivel de siguranta ( care nu duce la distrugerea circuitului ) .
De asemenea acest circuit mai includ si o protectie la supratemperatura , dar este recomandat a se utiliza un radiator corespunzator pentru a preveni distrugerea circuitului ( desii acesta protectie reduce puterea de iesire cand temperatura integratului depaseste 150 grade celsius).
Acest amplificator audio necesica componente electonice putine si poate debita puterea maxima de 35 watt pe o sarcina de 8 ohmi utilizand o sursa de tesniune duble +/-16 volti DC , care trebuie sa fie foarte bine filtrata .
Circuitul integrat incorporeaza protectie la scurt-circuit care limiteaza automat puterea disipata pentru a mentine punctul de functionare a tranzistorilor de iesire la un nivel de siguranta ( care nu duce la distrugerea circuitului ) .
De asemenea acest circuit mai includ si o protectie la supratemperatura , dar este recomandat a se utiliza un radiator corespunzator pentru a preveni distrugerea circuitului ( desii acesta protectie reduce puterea de iesire cand temperatura integratului depaseste 150 grade celsius).
Schema Electronica:
Schema amplificator microfon
Impedanta de iesire este de 70 ohmi la un castig de 23.5dB. Consumul redus de curent ( aprox 2.5mA ) si alimentarea de la o baterie de 9V il fac ideal pt aplicatii protabile, impreuna cu un microfon dinamic de inalta calitate.
Schema reglaj ton
|
12:24 PM
Schema reglaj
ton |
Componenta principala a schemei este circuitul integrat LM833
produs de firma National Semiconductor. Acest amplificator are un zgomot foarte
scazut, un produs amplificare-banda foarte bun (15 MHz) si o viteza de crestere
de 7V/us.
Daca se doreste, mai poate fi adaugat un condensator la iesirea lui A2, deoarece tensiunea continua la iesirea acestui amplificator operational variaza intr-o oarecare masura odata cu reglajul potentiometrelor. Punctele de taiere pt filtrele de joasa frecventa si inalta frecventa sunt la circa 200 Hz si, respectiv , 2 KHz. Reglajul de prezenta actioneaza la circa 1 KHz. Atenuarea maxima este de aproximativ 16 dB. Cu toate cursoarele potentiometrelor reglate la mijlocul cursei, raportul semnal/zgomot este mai mare de 90 dB, pt o latime a benzii de 1 MHz. Amplificarea este de 0 dB, dar poate fi reglata modificand valoarea lui R2. |
Sonerie apartament
|
10:22 PM
Schema circuit sonerie
clopotel apartament |
Circuitul integrat U450B, conceput de telefunken, este un
generator secvential de ton iar in aceasta scheme de sonerie electronica este
completat de amplificatorul de putere integrat TDA7052, produs de Philips.
Montajul este un generator de sunete foarte versatil care poate fi utilizat in
numeroase aplicatii.
TDa7052 furnizeaza o putere sinusoidala de 1.2W pe 8Ω si deoarece in aceasta aplicatie sunt amplificare doar semnale dreptunghiulare, puterea maxima la iesire creste la circa 3 W. Cand este apasat comutatorul S1, IC1 genereaza o secventa de trei tonuri, ale caror frecvente pot fi modificate prin reglarea trimerului C6, durata secventei este stabilita cu semireglabilul P1. TDA7052 contine un separator de faza si 2 etaje de putere care sunt configurate ca amplificator in punte. Sursa de alimentare trebuie sa poate furniza circa 0.5A,ea fiind construita cu stabilizatorul IC3. In starea de asteptare circuitul consuma 6.5 mA. Daca acest generator urmeaza sa inlocuiasca o sonerie existenta, este de preferat ca transformatorul de sonerie sa fie retinut si utilizat pt alimentareIa montajului. Cablaj PCB sonerie apartament |
Mixer 4 canale
 Cu valorile componentelor date in schema semnalul nominal de intrare este de 1V. La acest nivel, distorsiunile sunt de circa 1%, iar la niveluri mai scazute nu depasesc 0.3%. La o valoare de 10K pt R1 – R4, CCA-urile sunt blocate daca potentialul intrarilor de control este sub 200mV iar tensiunea de control maxima trebuie sa fie de 5.5V. Integratul SSM2024 lucreaza satisfacator la o tensiune de alimentare cuprinsa intra 9 si 18V, insa cele mai bune rezultate se obtin la +-15V. |
Senzori SICK pentru fluide
Print
Trimite prin e-mail
Soluţiile de detecţie pentru aplicaţiile de proces au fost întotdeauna componente de bază în domeniile unde măsurarea presiunii relative sau absolute, detecţia continuă sau în puncte intermediare a nivelului de fluide sau solide, comutarea unor sisteme de acţionare atunci când o anumită presiune este atinsă cu ajutorul presostatelor şi nu în ultimul rând măsurarea şi monitorizarea temperaturilor sunt necesităţi inerente.
Prin noua gamă de produse SICK, Aurocon COMPEC vă asigură de suportul competent şi gratuit în vederea dezvoltării optime a aplicaţiilor dvs.
Soluţii inteligente pentru măsurarea nivelului
Fie că este vorba de măsurarea continuă sau în puncte intermediare a nivelului, Aurocon COMPEC vă oferă o gamă largă de soluţii SICK pentru ingineria de proces, stocare şi protecţie. În
Beneficii:
• senzorii robuşti reduc timpii inactivi;
• instalarea uşoară şi designul de montaj prin intermediul conceptelor de proiectare venite din experienţa dezvoltării de aplicaţii;
• senzori fără necesităţi de mentenanţă reduc costul total al acestora;
• integrare uşoară în sistemele dvs.;
• mai multe tipuri de ieşiri integrate într-un singur dispozitiv;
• carcasă de dimensiuni reduse pentru instalări uşoare.
Debitmetre
COMPEC vă oferă soluţii inovative de detecţie pentru tehnologii de măsurare a debitului care
Beneficii:
• disponibilitate ridicată a sistemelor industriale datorită designului robust şi tehnologiei de detecţie fără contact;
• senzori fără necesităţi de mentenanţă reduc costul total al acestora;
• integrare uşoară în sistemele dvs.
• mai multe tipuri de ieşiri integrate într-un singur dispozitiv, atât la senzor cât şi la partea de control.
Măsurare universală de presiune pentru lichide şi gaze
Portofoliul de senzori de presiune poate fi optim adaptaţi la cerinţele individuale ale
Beneficii:
• tehnologie de măsurare de înaltă precizie şi foarte fiabilă;
• gamă largă de aplicabilitate;
• soluţie optimă pentru cerinţe individuale datorită versatilităţii în configurare.
Senzori de temperatură
fluide şi gazoase, COMPEC vă oferă soluţii cu lungimi multiple ale tijelor de inserţie sau cu conexiuni filetate de diverse tipuri de filet.
Beneficii:
• eficienţă de cost şi uz universal datorită posibilităţilor de configurare standardizată;
• componente fiabile şi stabile pe termen lung;
• o foarte bună precizie de măsurare şi liniaritate.
Accesorii pentru senzorii pentru fluide
Aplicaţii
Pentru monitorizarea nivelului lichidelor agresive din recipientele de dimensiuni mici şi medii este nevoie de tehnologie de măsurare fără contact. Datorită materialelor de calitate din care este fabricat şi rezistenţa excelentă la presiuni mari, senzorul ultrasonic UP56-2 este soluţia ideală pentru acest gen de aplicaţie.
Sistemele hidraulice sunt folosite în diverse aplicaţii din industria maşinilor-unelte. În cazul maşinilor unelte cu comandă numerică, uneltele sunt apăsate adesea prin sisteme hidraulice. Monitorizarea presiunii corecte de apăsare poate fi realizată prin intermediul senzorilor PBS cu afişaj de la SICK.
Debitmetrul ultrasonic FFU monitorizează viteza de curgere a agentului de răcire dintr-un sistem de refrigerare. Debitmetrul poate deasemenea să fie folosit pentru a monitoriza fluidul prin intermediul unei ieşiri digitale. Principala caracteristică a acestei aplicaţii este măsurarea fiabilă a debitului care asigură o circulare optimizată a agentului de răcire, chiar şi la conductivităţi reduse.
Sistemele hidraulice sunt folosite în diverse aplicaţii din industria Pentru o funcţionarea cât mai fiabilă a unei maşini industriale, este nevoie de controlarea temperaturii lubrifianţilor de răcire ale acesteia.
Senzorul de temperatură TSP este cel mai recomandat senzor din gama SICK pentru a măsura temperatura lubrifianţilor.
Utilizarea USB in echipamente
Utilizatorii de echipamente electronice întâlnesc în momentul de faţă mai multe standarde de transmitere a datelor. Acestea sunt adesea alocate unui anumit grup de echipamente. O excepţie este interfaţa USB, care poate funcţiona în multe aplicaţii, de diverse tipuri. Protocolul utilizat în această interfaţă nu este însă uşor de controlat, de aceea, foarte repede după definirea specificaţiei USB au apărut circuite specializate, care fac mai uşoară viaţa constructorilor.
Timp de mulţi ani, în majoritatea echipamentelor care foloseau transmisia serială de date, a dominat în mod clar interfaţa RS232C, deşi, pentru a fi obiectivi, trebuie să adăugăm că nu a fost singura şi a avut concurenţii săi. Chiar dacă cerinţele utilizatorilor au crescut, se părea că poziţia acestei interfeţe nu va fi ameninţată în viitorul apropiat. A apărut însă specificaţia revoluţionară a interfeţei seriale USB (Universal Serial Bus). Noul standard a permis obţinerea unei noi funcţionalităţi a echipamentelor, care nu ar fi fost posibilă cu utilizarea în continuare a vechii RS232. Au putut fi înlocuite cu uşurinţă mai multe interfeţe utilizate anterior cu una singură, care, în plus, era şi mai rapidă decât predecesoarele sale. În plus, lipsa adresării echipamentelor în standardul RS232 era unul dintre aspectele care îngreunau operarea simultană a mai multor echipamente. Constructorii au fost fascinaţi, dar li s-a pus, totodată, o problemă nouă – cum să utilizeze noul standard. Cunoaşterea exactă a noii specificaţii a constituit o barieră foarte dificilă şi imposibil de trecut. Acest lucru a devenit repede evident şi, astfel, firma britanică FTDI (Future Technology Devices International Limited), printre primele din lume, a venit pe piaţă cu o ofertă greu de refuzat. Soluţiile hardware propuse de această firmă au asigurat în mod ideal migrarea de la standardul RS232 la USB. Cu ajutorul circuitelor oferite de FTDI, constructorii pot opera echipamentele care folosesc interfaţa USB fără să cunoască aproape deloc specificaţia acesteia, deoarece circuitele FTDI joacă rolul de punţi între porturile celor două standarde. Într-unul dintre modurile de lucru, portul USB este operat, din punctul de vedere al constructorului, la fel ca binecunoscutul RS232. Circuitele produse de FTDI realizează toate operaţiile necesare funcţionării corecte a interfeţei USB, cum ar fi: enumerarea echipamentelor (incluzând recunoaşterea clasei acestora, adresare, instalarea driverului), buffering-ul şi codarea datelor, operarea mai multor protocoale de comunicaţie, precum şi modelarea corespunzătoare a semnalelor electrice, însă cu eliminarea translaţiei nivelelor.
Oferta FTDI
Oferta FTDI cuprinde trei tipuri de produse. Acestea sunt: circuite integrate, cabluri şi module de comunicaţie.
Circuitele integrate sunt destinate implementării comode a interfeţei USB în aplicaţiile utilizatorilor. Dintre acestea se diferenţiază gama FT alcătuită din convertoarele USB Slave, precum şi controlerele USB Host/Slave (gama Vinculum). Circuitele FT pot funcţiona ca şi convertoare USB <–> UART (FT232B, FT232R) sau USB <-> FIFO (FT245B, FT245B). Folosesc standardul USB 2.0 Full Speed (12 Mb/s). Sunt şi circuite care funcţionează ca şi convertoare USB <-> UART/FIFO (FT2232D, FT4232H şi FT2232H). Ultimele două folosesc standardul Hi-speed USB 2.0 (480 Mb/s). Convertoarele sunt prevăzute cu buffere interne cu capacitatea cuprinsă între 128 baiţi şi 4 kB (în funcţie de tipul de circuit) atât pentru emiţător, cât şi pentru receptor, pentru fiecare canal disponibil. Canalele sunt în număr de 1 până la 4, în funcţie de tipul de circuit. Viteza de transmisie pe partea UART este reglată într-un domeniu cuprins între 300 b/s şi 1 Mb/s (sau standard pentru sistemul Windows 921,6 kb/s). Circuitele FT232R şi FT245R sunt prevăzute cu memorie internă de configurare EEPROM, iar celelalte necesită utilizarea unei memorii externe. Majoritatea circuitelor din gama FT pot funcţiona într-un domeniu de temperaturi între –40 şi +85°C. Sunt disponibile în carcase LQFP, SSOP şi QFN cu un număr de terminale în funcţie de tip (de la 32 la 64). Trebuie subliniat şi faptul că circuitele FT2232D, FT4232H şi FT2232H pot fi configurate pentru a funcţiona cu protocoalele sincrone SPI, I2C şi JTAG.
Gama Vinculum este alcătuită din circuitele VNC1L şi VNC2 (Vinculum II). Ambele circuite dispun de două porturi USB şi un port UART.
Circuitul VNC1L este un controler extins al hostului USB, iar VNC2 este un host complet USB 2.0. În acesta a fost implementat un procesor intern cu un miez de 16 biţi, care poate executa aplicaţiile utilizatorului. Pentru acest scop, este disponibilă o parte din memoriile Flash şi RAM. Producătorul asigură suportul corespunzător în ceea ce priveşte mediul de programare. Cu ajutorul circuitelor Vinculum, pot fi operate într-un mod relativ uşor echipamente USB de tip Mass Storage, prin urmare memorii Flash de tip pen drive, discuri USB etc. Comunicaţia dintre circuitele Vinculum şi microcontrolerul extern este realizat prin portul SPI sau UART. Circuitul din a doua generaţie VNC2 este compatibil în mod retroactiv cu predecesorul său VNC1L.
Figura 1: Schema cablu US232R
Ca exemplu, în figura 1 este prezentată schema convertorului folosit în cablul USB RS232, iar în figura 2 realizarea practică a acestuia.
Figura 2: Aspect exterior cablu US232R
Figura 3: Modul USB Serial (UM232R)
Figura 4: Modul USB-COM422-PLUS-4
Modulele USB sunt ultima grupă de produse FTDI cu destinaţie similară celor descrise mai sus. În acest caz, avem însă de-a face cu semiproduse gata de utilizare, care pot fi folosite de constructori în aplicaţiile proprii pentru operarea interfeţei USB. Cu ajutorul acestora, se poate scurta şi simplifica faza de proiectare şi prototipare a echipamentelor electronice cu interfaţă USB. Dimensiunile reduse permit chiar şi amplasarea acestora în dispozitivele finale. Modulele USB moştenesc majoritatea caracteristicilor funcţionale de la circuitele FTDI, pe baza cărora sunt construite. Ceea ce le diferenţiază de celelalte produse ale acestei firme sunt destinaţia şi modul de utilizare. În figura 3 este prezentat modulul USB serial UART. Este una din versiunile mai simple ale acestei grupe de produse, iar în ofertă se află şi dispozitive multicanal, de exemplu USB-COM422-PLUS-4 – convertor cu 4 canale RS422 <-> USB (figura 4).
Drivere
Convertoarele USB produse de FTDI pot funcţiona cu două tipuri de drivere. Primul dintre ele, cel mai uşor de operat de către utilizator, este VCP, adică Virtual COM Port.
După instalarea acestuia în sistemul de operare al computerului, este creat un port serial virtual deservit de mecanismele şi funcţiile de sistem integrate. Ca urmare, utilizatorul va scrie aplicaţiile exact în acelaşi mod ca pentru un port serial standard (COM).
Al doilea tip de driver este D2XX. În acest caz, operarea interfeţei USB este realizată prin funcţiile disponibile în bibliotecile DLL. Dat fiind numărul acestora, sarcina pentru constructor este cu mult mai dificilă decât în cazul utilizării VCP, dar oferă şi posibilităţi mai mari.
Fiecare dintre tipurile de drivere menţionate este oferit de producător fără taxe sau licenţe, chiar şi pentru uz comercial. Există versiuni pentru toate sistemele de operare folosite în prezent, 32 biţi şi 64 biţi (Windows, Linux, Mac OS X şi Windows CE). FTDI nu mai oferă însă suport pentru versiunile destinate Windows 98/ME, Mac OS 8 şi 9.
Firma FTDI nu este singura care produce circuite destinate operării interfeţei USB, însă poziţia sa de lider în Polonia nu poate fi pusă în discuţie.
Îşi datorează succesul vitezei mari de adaptare a ofertei la cerinţele curente ale clienţilor, dar şi gamei largi de produse. Posibilitatea de cumpărare prin intermediul magazinului online TME va contribui, cu siguranţă, la popularizarea în continuare a circuitelor FTDI.
Sursa de tensiune reglabila
Sursa de tensiune reglabila
În cele ce urmează am să propun o schemă de sursă stabilizată de tensiune reglabilă. Schema primează la capitolul simplitate şi poate fi abordadă şi de începătorii în ale electronicii. Înainte de a realiza montajul trebuie ştiut că în acesta se găsesc tensiuni periculoase pentru organismul uman.
![[Image: schemasursareglabila.jpg]](https://lh3.googleusercontent.com/blogger_img_proxy/AEn0k_sG3U9yI_gN_ua5tUuGf1txP3fixcF3uLHMyemy6KlUrCZQbhhRu1SLYiNEzyZH2zJEL5pULnxmwovOdzQFm9hrnQctyT61v4IF_Rg_0jkd3d5dyEopNQ1JCftX5jLuu6oZHg=s0-d)
Sursa are la bază circuitul integrat LM317. Tranzistorul Q1 este folosit pentru a mări curentul debitat de sursă la circa 3A. Transformatorul poate debita în secundar o tensiune cuprinsă între 12 şi 28 de volţi. Ca idee tensiunea din secundarul transformatorului trebuie să fie mai mare cu 2 - 3V decât tensiunea stabilizată dorită la ieşirea sursei.
![[Image: componentesursareglabil.jpg]](https://lh3.googleusercontent.com/blogger_img_proxy/AEn0k_vkxUd9GvN903WF_bwOsW6rYSQq6shxYCkmarqn-m2l28FSwyuz_zjt0esexEmGHuzTg0qIWh4G0kszjz36osSaEz4cCTWhiQEDb1GplpzitfFj9mtDsPZgDLBwoexvA68VEo90vcM=s0-d)
Calculul rezistenţei R2 pentru valori de maxim 5K se poate aproxima destul de bine folosind următoarea formulă de calcul:
Vout=1,25(1+R2/240)
Sursa are la bază circuitul integrat LM317. Tranzistorul Q1 este folosit pentru a mări curentul debitat de sursă la circa 3A. Transformatorul poate debita în secundar o tensiune cuprinsă între 12 şi 28 de volţi. Ca idee tensiunea din secundarul transformatorului trebuie să fie mai mare cu 2 - 3V decât tensiunea stabilizată dorită la ieşirea sursei.
Calculul rezistenţei R2 pentru valori de maxim 5K se poate aproxima destul de bine folosind următoarea formulă de calcul:
Vout=1,25(1+R2/240)
Telecomanda pentru calculator
Probabil cand ati vizionat filme la calculator v-ati dorit sa stati comod si sa puteti comanda de la distanta playerul. Acest lucru nu este greu de realizat. Va trebui sa realizati un mic montaj electronic si sa folositi un program specializat.
Principiul este simplu: emiteti cu o telecomanda in spectrul infrarosu, practic orice telecomanda folosita la un aparat electronic din casa si receptionati cu un dispozitiv construit de Dvs. atasat la calculator. Acest montaj electronic contine un receptor in infrarosu (similar celor folosite in televizoare) care va receptiona semnalele primite, le va transforma in semnale electrice si le va trimite catre portul serial al calculatorului. Programul folosit citeste semnalele primite la portul serial si executa anumite operatii functie de programarea anterioara a acestuia.
Receptorul in infrarosu
Este un montaj electronic foarte simplu de realizat folosind schema electronica de mai jos.
Sugestie pentru realizarea practica a receptorului de telecomanda in infrarosu.
Principala componenta folosita este receptorul in infrarosu TSOP1738 proiectat pentru receptia semnalelor pe frecventa 38kHz. Acesta receptioneaza deasemenea si semnale pe frecventele adiacente 36kHz si 40kHz (frecventa folosita la telecomenzile pentru aparatele SONY).
Alimentarea montajului se face de la pinul RTS al portului serial al calculatorului. Tensiunea este stabilizata cu o dioda Zener de 5,1V si filtrata cu un condensator de 100nF.
Semnalul de iesire este conectat la pinul DSR. Intre tensiunea de alimentare si tensiunea de iesire este montat un rezistor de 3,3kohmi deoarece iesirea receptorului in infrarosu este de tip open-colector.
Componentele costa aproximativ 10 RON si le puteti cumpara de la un magazin de specialitate. Personal acest montaj l-am realizat pe un cablaj de test pe care l-am inclus in carcasa de plastic a unei mufe DB9. Printr-un cablu flexibil cu 3 conductoare am conectat montajul cu mufa DB9 mama care se va conecta la portul serial al calculatorului.
Girder
Ca program am folosit Girder pe care il puteti obtine de la adresa http://www.promixis.com/downloads.php
Acestui program i se pot instala plug-in-uri. Un astfel de plug-in care permite utilizarea schemei recomandate anterior il gasiti la adresa http://www.cesko.host.sk/girderplugin.htm#Downloads
Download-ati arhiva zip IgorPlugXP. Dezarhivati si veti obtine fisierul IgorPlugXP.dll pe care-l copiati in directorul \Girder\Plugins\
Configurare Girder
File -> Settings -> User Interface -> Language -> selectati Roumanian -> Apply -> OK
Acum interfata va fi in limba romana.
Vom configura plug-in-ul IgorPlugXP copiat dupa instalare
Fisier -> Setari -> Conectori -> bifati IgorPlug-UDP/IP -> dublu clic pe IgorPlug-UDP/IP -> selectati portul serial in care ati conectat receptorul in infrarosu (de ex. COM1)
Principiul de functionare este simplu: aplicatia Girder invata codurile primite de la telecomanda si le asociaza unei comenzi (de exemplu Play) trimise aplicatiei controlate (de exemplu BSPlayer).
Veti avea nevoie de o telecomanda (in stare de functionare) de la un alt aparat electronic care va fi oprit (power off) cat timp telecomanda va fi folosita la calculator (pentru a nu actiona simultan si asupra acestuia).
Daca la un moment dat telecomanda utilizata nu mai functioneaza ea poate fi inlocuita cu alta iar aplicatia Girder va invata din nou alte coduri pentru fiecare comanda.
Ca exemplu vom configura comenzile pentru actionarea programului BSPlayer.
Fisier -> Nou
Vom programa o tasta de pe telecomanda pentru deschiderea aplicatiei astfel:
1. Click dreapta in fereastra din stinga "Adauga grup principal" (Toplevel Group)
2. Se redenumeste dupa dorinta, click dreapta "Redenumeste" (Rename) - de exemplu BSPlayer
3. Click dreapta in fereastra din stinga "Adauga comanda" (Add command)
4. Se redenumeste dupa dorinta, click dreapta "Redenumeste" (Rename) - de exemplu Porneste BSPlayer
5. Apasa buton "Invata eveniment" (Learn Event), apoi apasa butonul dorit de pe telecomanda
6. In dreapta jos se apasa tab-ul "Sistem de operare" (O.S.)
7. Din meniul derulant se alege "Executa" (Execute)
8. In cimpul "Fisier" (File) se completeaza calea spre executabilul care lanseaza aplicatia, va puteti folosi de "Cauta" (Browse)
9. In cimpul "Optiuni de pornire" (Startup Options) din meniul derulant se alege "Implicit" (Implicit)
10. Se apasa "Aplica" (Apply)
11. Fisier -> Salveaza -> denumiti fisierul (va avea extensia gml)
12. Fisier -> Setari -> General -> bifati Auto-incarca -> selectati fisierul salvat anterior folosind "Cauta"
13. "Aplica" (Apply) si OK
Puteti face o proba. Apasati tasta telecomenzii programata anterior, bulina verde din coltul dreapta jos al ferestrei aplicatiei Girder isi va schimba culoarea in galben iar BSPlayer-ul se va deschide.
Pentru ca aplicatia Girder sa poata comunica cu BSPlayer trebuie activat plug-in-ul SendMessage.
Fisier -> Setari -> Conectori -> bifati din lista SendMessage -> Aplica -> OK
Pentru ca plug-in-ul sa fie incarcat in memorie trebuie restartata aplicatia Girder. Inchideti Girder. In tray (dreapta jos, linga ceas) gasiti un icon ca o telecomanda, clic dreapta Iesire Girder. Deschideti din nou Girder.
Pentru fiecare comanda in parte Girder trimite catre BSPlayer un cod. Lista acestor coduri o gasiti aici. In lista in dreptul fiecarei comenzi gasiti valoarea parametrului Wparam.
In continuare vom programa aplicatia Girder pentru comanda Play (pentru Play Wparam=20). Similar puteti programa orice comanda.
1. Click dreapta in fereastra din stinga "Adauga comanda" (Add command)
2. Se redenumeste dupa dorinta, click dreapta "Redenumeste" (Rename) - de exemplu Play
3. Apasa buton "Invata eveniment" (Learn Event), apasa butonul dorit de pe telecomanda
4. In dreapta jos apasa tab-ul "Conectori" (Plugins)
5. Se selecteaza (apasa) SendMessage (devine albastra)
6. Apasa butonul "Tinta" (Target)
7. Debifeaza "Trimisa sarcinii de prim-plan" (Send to foreground task)
8. Bifeaza casuta "Nume-clasa" (Class Name) si completeaza in acel cimp: BSPlayer, "Aplica" (Apply) si OK
9. Apasa butonul "Setari" (Settings)
10. La Message Number completeaza: 1026
11. La Wparam completeaza: codul corespondent din lista pentru comanda dorita (pentru Play valoarea este 20)
12. La IParam completeaza: 0
13. "Aplica" (Apply) si OK
NOTA: Cand este necesar ca o comanda sa nu se repete (evitarea unei apasari repetate accidentale) se selecteaza rindul (Event String) al comenzii respective. In dreapta sus la "asteptare antirepetare [ms]" (Antirepeat wait time[ms]) se completeaza 500 (uzual). Aceasta setare este recomandata comenzilor duble (la prima apasare o stare, la a doua apasare alta stare) de genul Play/Pause sau Mute (activat/dezactivat).
Similar exemplului anterior puteti programa orice comanda dorita pentru BSPlayer folosind lista codurilor mentionata anterior.
Pentru WinAmp si Windows Media Player se folosesc alte liste cu coduri.
Sus
Principiul este simplu: emiteti cu o telecomanda in spectrul infrarosu, practic orice telecomanda folosita la un aparat electronic din casa si receptionati cu un dispozitiv construit de Dvs. atasat la calculator. Acest montaj electronic contine un receptor in infrarosu (similar celor folosite in televizoare) care va receptiona semnalele primite, le va transforma in semnale electrice si le va trimite catre portul serial al calculatorului. Programul folosit citeste semnalele primite la portul serial si executa anumite operatii functie de programarea anterioara a acestuia.
Receptorul in infrarosuEste un montaj electronic foarte simplu de realizat folosind schema electronica de mai jos.
Sugestie pentru realizarea practica a receptorului de telecomanda in infrarosu.
Principala componenta folosita este receptorul in infrarosu TSOP1738 proiectat pentru receptia semnalelor pe frecventa 38kHz. Acesta receptioneaza deasemenea si semnale pe frecventele adiacente 36kHz si 40kHz (frecventa folosita la telecomenzile pentru aparatele SONY).
Alimentarea montajului se face de la pinul RTS al portului serial al calculatorului. Tensiunea este stabilizata cu o dioda Zener de 5,1V si filtrata cu un condensator de 100nF.
Semnalul de iesire este conectat la pinul DSR. Intre tensiunea de alimentare si tensiunea de iesire este montat un rezistor de 3,3kohmi deoarece iesirea receptorului in infrarosu este de tip open-colector.
Componentele costa aproximativ 10 RON si le puteti cumpara de la un magazin de specialitate. Personal acest montaj l-am realizat pe un cablaj de test pe care l-am inclus in carcasa de plastic a unei mufe DB9. Printr-un cablu flexibil cu 3 conductoare am conectat montajul cu mufa DB9 mama care se va conecta la portul serial al calculatorului.
GirderCa program am folosit Girder pe care il puteti obtine de la adresa http://www.promixis.com/downloads.php
Acestui program i se pot instala plug-in-uri. Un astfel de plug-in care permite utilizarea schemei recomandate anterior il gasiti la adresa http://www.cesko.host.sk/girderplugin.htm#Downloads
Download-ati arhiva zip IgorPlugXP. Dezarhivati si veti obtine fisierul IgorPlugXP.dll pe care-l copiati in directorul \Girder\Plugins\
Configurare GirderFile -> Settings -> User Interface -> Language -> selectati Roumanian -> Apply -> OK
Acum interfata va fi in limba romana.
Vom configura plug-in-ul IgorPlugXP copiat dupa instalare
Fisier -> Setari -> Conectori -> bifati IgorPlug-UDP/IP -> dublu clic pe IgorPlug-UDP/IP -> selectati portul serial in care ati conectat receptorul in infrarosu (de ex. COM1)
Principiul de functionare este simplu: aplicatia Girder invata codurile primite de la telecomanda si le asociaza unei comenzi (de exemplu Play) trimise aplicatiei controlate (de exemplu BSPlayer).
Veti avea nevoie de o telecomanda (in stare de functionare) de la un alt aparat electronic care va fi oprit (power off) cat timp telecomanda va fi folosita la calculator (pentru a nu actiona simultan si asupra acestuia).
Daca la un moment dat telecomanda utilizata nu mai functioneaza ea poate fi inlocuita cu alta iar aplicatia Girder va invata din nou alte coduri pentru fiecare comanda.
Ca exemplu vom configura comenzile pentru actionarea programului BSPlayer.
Fisier -> Nou
Vom programa o tasta de pe telecomanda pentru deschiderea aplicatiei astfel:
1. Click dreapta in fereastra din stinga "Adauga grup principal" (Toplevel Group)
2. Se redenumeste dupa dorinta, click dreapta "Redenumeste" (Rename) - de exemplu BSPlayer
3. Click dreapta in fereastra din stinga "Adauga comanda" (Add command)
4. Se redenumeste dupa dorinta, click dreapta "Redenumeste" (Rename) - de exemplu Porneste BSPlayer
5. Apasa buton "Invata eveniment" (Learn Event), apoi apasa butonul dorit de pe telecomanda
6. In dreapta jos se apasa tab-ul "Sistem de operare" (O.S.)
7. Din meniul derulant se alege "Executa" (Execute)
8. In cimpul "Fisier" (File) se completeaza calea spre executabilul care lanseaza aplicatia, va puteti folosi de "Cauta" (Browse)
9. In cimpul "Optiuni de pornire" (Startup Options) din meniul derulant se alege "Implicit" (Implicit)
10. Se apasa "Aplica" (Apply)
11. Fisier -> Salveaza -> denumiti fisierul (va avea extensia gml)
12. Fisier -> Setari -> General -> bifati Auto-incarca -> selectati fisierul salvat anterior folosind "Cauta"
13. "Aplica" (Apply) si OK
Puteti face o proba. Apasati tasta telecomenzii programata anterior, bulina verde din coltul dreapta jos al ferestrei aplicatiei Girder isi va schimba culoarea in galben iar BSPlayer-ul se va deschide.
Pentru ca aplicatia Girder sa poata comunica cu BSPlayer trebuie activat plug-in-ul SendMessage.
Fisier -> Setari -> Conectori -> bifati din lista SendMessage -> Aplica -> OK
Pentru ca plug-in-ul sa fie incarcat in memorie trebuie restartata aplicatia Girder. Inchideti Girder. In tray (dreapta jos, linga ceas) gasiti un icon ca o telecomanda, clic dreapta Iesire Girder. Deschideti din nou Girder.
Pentru fiecare comanda in parte Girder trimite catre BSPlayer un cod. Lista acestor coduri o gasiti aici. In lista in dreptul fiecarei comenzi gasiti valoarea parametrului Wparam.
In continuare vom programa aplicatia Girder pentru comanda Play (pentru Play Wparam=20). Similar puteti programa orice comanda.
1. Click dreapta in fereastra din stinga "Adauga comanda" (Add command)
2. Se redenumeste dupa dorinta, click dreapta "Redenumeste" (Rename) - de exemplu Play
3. Apasa buton "Invata eveniment" (Learn Event), apasa butonul dorit de pe telecomanda
4. In dreapta jos apasa tab-ul "Conectori" (Plugins)
5. Se selecteaza (apasa) SendMessage (devine albastra)
6. Apasa butonul "Tinta" (Target)
7. Debifeaza "Trimisa sarcinii de prim-plan" (Send to foreground task)
8. Bifeaza casuta "Nume-clasa" (Class Name) si completeaza in acel cimp: BSPlayer, "Aplica" (Apply) si OK
9. Apasa butonul "Setari" (Settings)
10. La Message Number completeaza: 1026
11. La Wparam completeaza: codul corespondent din lista pentru comanda dorita (pentru Play valoarea este 20)
12. La IParam completeaza: 0
13. "Aplica" (Apply) si OK
NOTA: Cand este necesar ca o comanda sa nu se repete (evitarea unei apasari repetate accidentale) se selecteaza rindul (Event String) al comenzii respective. In dreapta sus la "asteptare antirepetare [ms]" (Antirepeat wait time[ms]) se completeaza 500 (uzual). Aceasta setare este recomandata comenzilor duble (la prima apasare o stare, la a doua apasare alta stare) de genul Play/Pause sau Mute (activat/dezactivat).
Similar exemplului anterior puteti programa orice comanda dorita pentru BSPlayer folosind lista codurilor mentionata anterior.
Pentru WinAmp si Windows Media Player se folosesc alte liste cu coduri.
Sus
Dioda semiconductoare
Dioda semiconductoare este un dispozitiv electronic cu doua borne de acces realizat dintr-o jonctiune pn. Partile componente si simbolul diodei sunt prezentate in figura de mai jos.de la semiconductorul p catre semiconductorul de tip n dioda conduce in sens direct , avand o rezistenta mica curentul electric trece usor prin ea . In sensul opus de la conductorul de tip n la conductorul de tip p (sens invers) dioda prezinta o rezistenta electrica mare conducand rau curentul electric .
Caracteristica de polarizarea directa care este caracterizata de tensiunea de deschidere si rezistenta dinamica. Tensiunea de deschidere reprezinta valoarea tensiunii la care dioda incepe sa conduca curentul electric(tensiunea minima de polarizare) si depinde de tipul diodei Caracteristica de polarizare inversa este caracterizata prin acaeea ca la variatiile mari ale tensiunii de polarizare curentul prin dioda este neglijabil. Tensiunea de polarizare inversa la care curentul prin dioda creste brusc se numeste tensiune de avalansa.
Dupa functiile pe care le indeplinesc diodele pot fi de mai multe tipuri :
a)Diode semiconductoare care sunt utilizate in schemele de redresare.
b)Diode stabilizatoare de tensiune (zener)Aceste diode sunt destinate sa functioneze in regiunea tensiunii de strapungere cu masuri de limitare a curentului astfel incat fenomenul sa nu fie distructiv.
c)Dioda varicap sunt destinate sa functioneze in regim de polarizare inversa .La variatii mici ale curentului si tensiunii in jurul punctului de functionare ele se comporta ca o capacitate variabila cu pierderi neglijabile.
d)Dioda de comutatie ;dioda de detectie sunt asemanatoare cu diodele redresoare numai ca frecventa de variatie a semnalului aplicat este mult mai mare precum si timpii de de trecere(comutatie)a diodelor din zona de blocare in zona de conductie si invers sant foarte mici .
Diode redresoare sunt utilizate la sunt utilizate pentru redresarea curentului electric alternativ .
Parametri acestor diode sunt:
-tensiunea inversa repetitiva maxima admisa
-curentul mediu redresat (curentul mediu la care poate fi solicitata dioda)
-caderea de tensiune in regim de polarizare directa la un curent dat
-rezistenta termica
Diodele de comutatie
Sunt de obicei diode de putere mica care au timpul de comutatie foarte mic,fiind utizate la comutarea rapida a unor semnalela mixarea unor semnale de RF etc..
Diodele varicap prezinta capacitati diferite in functie de tensiunea cu care sunt polarizate .Denumirea diodei provine de la VARIable CAPacitor.pe o jonctiune pn polarizata invers se acumuleaza un numar de sarcini electrice care este in functie de tensiunea de polarizare astfel rezultand capacitatea echivalenta:
C=C0/(1+1.5VR)^n ,unde :
C0 reprezinta capacitatea jonctiuniifara polarizare exterioara
n este egal cu 0.33...0.75 care depinde de tehnologia de fabricatie a diodei
Dioda zener sunt diode a caror tensiune inversa la borne este aproape constanta cand lucreaza in regim de strapungere
Diodele zener datorita caracteristici lor de curent tensiune se utilizeaza ca si stabilizatoare de tensiune.
Principalii parametri principali ale diodelor zener sunt:
- tensinea nominala de stabilizare
- rezistenta dinamica in domeniul de stabilizare
- curentul maxim admisibil
- puterea disipata
- coeficientul de variatie a tensiunii stabilizate cu temperatura
Dioda Gunn functioneaza prin efectul gunn ,adica prin aparitia unor oscilatii de foarte inalta frecventa la trecerea unui curent printr-un semiconductor omogen.necesitand tensiuni de alimentare nu foarte mari ele pot produce oscilatii cu o frecventa de pana la 20-30GHz la o putere de 10-100mW.
Dioda impatt functioneza in zona de avalansa producand producand oscilatii cu o frecvaenta de pana la 100GHz in domeniul micru undelor avand un randament de pana la 10 %. Aceste dispozitive sunt utilizate in generatoare de microunde care sunt inglobate in diverse aplicatii ca:radare,receptoare de telecomunicatii,sisteme de navigatie ,etc.
Dioda shottky are o tensiunea de deschidere si timpul de comutatie foarte mici ,putand fi utilizate in in diverse aplicatii la frecvente de ordinul sutelor de Mhz
Tranzistorul (definitie , caracteristici , tipuri)
Tranzistoarele reprezinta cea mai importanta clasa de dispzitive electronice deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice.
Denumirea de tranzistor provine de la cuvintele din limba engleza Transfer-Rezistor.
Tranzistorul este un dispozitiv semiconductor de circuit realizat in general din doua jonctiuni pn avand trei terminale .Exista mai multe tipuri de tranzistori in functie de modul de realizare , cum ar fi : tranzistoare bipolare,tranzistoare cu efect de camp ,unijonctiune ,etc.
in general tranzistoarele se construiesc din materiale semiconductoare (germaniu sau siliciu) avand in componenta lor trei regiuni numite baza ,emitor si colector.
Tranzistorul bipolar
Este constituit din doua jonctiuni pn dispuse in succesiune pnp sau npn In functie de terminalul comun intre intrare si iesire se pot distinge trei moduri de conectare a tranzistolului in circuit : cu emitor comun ,baza comuna ,colector comun.In aplicatii cel mai frecvent este utilizat montajul cu emitor comun. Pentru caracteristica sa de functionare este necesar ca in fiecare moment sa fie cunoscute ase marimi caracteristice ale sale :trei curenti (de baza,emitor ,colector) trei tensiuni(emitor-baza,colectorbaza colector-emitor) punctul ce are ca coordonate cele sase marimi de mai sus reprezinta punctul static de functionare al tranzistorului .
tranzistorul poate fi montat in circuit dupa unul din modurile aratate mai jos In oricare din aceste trei conexiuni fundamentale se pot observa prezenta a doua "porti" una de intrare unde este aplicat semnalul care trebuie prelucrat si una de iesire in care se optine semnalul prelucrat.
Una din cele trei borne ale tranzistorului este conectata la abmele porti si este folosita ca punct de referinta.Astfel exista trei moduri de conectare baza comuna(BC),emitor comun(EC),colector comun(CC).
Clasificarea tranzistoarelor bipolare dupa puterea disipataTranzistoare de putere mica sunt incapsulate in plastic sau metal si nu se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W
Tranzistoare de putere sunt incapsulate in plastic sau metal si se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W
Clasificarea trenzistoarelor bipolare dupa frecventa de lucru
Tranzistoare de joasa frecventa sunt pot fi utilizate pana la o frecventa de 100Khz
Tranzistoare de frecventa inalta sunt utilizate la frecvente mai mari de 100Khz (in RF,circ de comutatie ,etc)
Parametri principali ai tranzistoarelor
Valorile maxime absolutereprezinta valorile a caror depasire in timpul functionarii pot produce defectarea tranzistorului
Acestea sunt:
-tensiunile maxime intre terminale(Vce,Vce,Vbe)
-Curentul maxim de baza si colector(Ic max,Ib max)
-Puterea maxima disipata
-Temperatura maxima a jonctiunii
Caracteristici electrice
Caracteristici electrice statice sunt utilizate pentru determinarea punctului dtatic de functionare in cc si pot fi impartite in:
a)caracteristici de blocare(definesc parametri specifici starii de blocare):
-Vcb-Icb jonctiunea baza colector polarizata invers ,ar emitorul este in gol
-Vce-Ice jonctiunea colector baza polarizata invers iar intre baza si emitor se conecteaza un rezistor
-Vceo -Iceo baza este in gol,intre emitor si colector se aplica o tensiune astfel ca jonctiunea jonctiunea baza colector sa fie polarizata invers
-Veb-Ieb colectorul este in gol iar jonctiunea emitor baza este polarizata invers
-Vcex-Icex jonctiunile baza colector si emitor baza polarizate invers.
-Vces-Ices emitorul este in scurt circuit jonctiunea colector baza este polarizata invers
b)caracteristici de conductie (definesc parametrii specifici starii de conductie):
- hfe reprezinta castigul static in curent si este egal cu raportul dintre curentul de colector si curentul de baza la o conexiune colector emitor
hfe=Ic/Ib
-Vbe(de deschidere) reprezinta tensiune abaza emitor care este necesra obtinerii curentului de colector dorit la o tensiune colector baza data .
-Vce saturatie reprezinta tensiune colector emitor pentru un raport al curentilor de colector si baz amai mic decat castigul static la acel curent de colector. Pentru ca acesta sa fie cat mai mic Tensiunea Vbe de deschidere trebuie se fie cat mai mare.
-Vbe saturatie reprezinta tensiunea baza emitor ce apare la un raport al curentilor de colector si baza ce corespunde zonei de saturatie a caracteristicilor de iesire.
c)caracteristici de semnal mic definesc parametri de functionare in ca. la un nivel al semnalului care nu depaseste 26mV
Tranzistoarele reprezinta cea mai importanta clasa de dispzitive electronice deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice.
Denumirea de tranzistor provine de la cuvintele din limba engleza Transfer-Rezistor.
Tranzistorul este un dispozitiv semiconductor de circuit realizat in general din doua jonctiuni pn avand trei terminale .Exista mai multe tipuri de tranzistori in functie de modul de realizare , cum ar fi : tranzistoare bipolare,tranzistoare cu efect de camp ,unijonctiune ,etc.
in general tranzistoarele se construiesc din materiale semiconductoare (germaniu sau siliciu) avand in componenta lor trei regiuni numite baza ,emitor si colector.
Tranzistorul bipolar
Este constituit din doua jonctiuni pn dispuse in succesiune pnp sau npn In functie de terminalul comun intre intrare si iesire se pot distinge trei moduri de conectare a tranzistolului in circuit : cu emitor comun ,baza comuna ,colector comun.In aplicatii cel mai frecvent este utilizat montajul cu emitor comun. Pentru caracteristica sa de functionare este necesar ca in fiecare moment sa fie cunoscute ase marimi caracteristice ale sale :trei curenti (de baza,emitor ,colector) trei tensiuni(emitor-baza,colectorbaza colector-emitor) punctul ce are ca coordonate cele sase marimi de mai sus reprezinta punctul static de functionare al tranzistorului .
tranzistorul poate fi montat in circuit dupa unul din modurile aratate mai jos In oricare din aceste trei conexiuni fundamentale se pot observa prezenta a doua "porti" una de intrare unde este aplicat semnalul care trebuie prelucrat si una de iesire in care se optine semnalul prelucrat.
Una din cele trei borne ale tranzistorului este conectata la abmele porti si este folosita ca punct de referinta.Astfel exista trei moduri de conectare baza comuna(BC),emitor comun(EC),colector comun(CC).
Clasificarea tranzistoarelor bipolare dupa puterea disipata
Tranzistoare de putere mica sunt incapsulate in plastic sau metal si nu se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W
Tranzistoare de putere sunt incapsulate in plastic sau metal si se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W
Clasificarea trenzistoarelor bipolare dupa frecventa de lucru
Tranzistoare de joasa frecventa sunt pot fi utilizate pana la o frecventa de 100Khz
Tranzistoare de frecventa inalta sunt utilizate la frecvente mai mari de 100Khz (in RF,circ de comutatie ,etc)
Parametri principali ai tranzistoarelor
Valorile maxime absolute reprezinta valorile a caror depasire in timpul functionarii pot produce defectarea tranzistorului
Acestea sunt:
-tensiunile maxime intre terminale(Vce,Vce,Vbe)
-Curentul maxim de baza si colector(Ic max,Ib max)
-Puterea maxima disipata
-Temperatura maxima a jonctiunii
Caracteristici electrice
Caracteristici electrice statice sunt utilizate pentru determinarea punctului dtatic de functionare in cc si pot fi impartite in:
a)caracteristici de blocare(definesc parametri specifici starii de blocare):
-Vcb-Icb jonctiunea baza colector polarizata invers ,ar emitorul este in gol
-Vce-Ice jonctiunea colector baza polarizata invers iar intre baza si emitor se conecteaza un rezistor
-Vceo -Iceo baza este in gol,intre emitor si colector se aplica o tensiune astfel ca jonctiunea jonctiunea baza colector sa fie polarizata invers
-Veb-Ieb colectorul este in gol iar jonctiunea emitor baza este polarizata invers
-Vcex-Icex jonctiunile baza colector si emitor baza polarizate invers.
-Vces-Ices emitorul este in scurt circuit jonctiunea colector baza este polarizata invers
b)caracteristici de conductie (definesc parametrii specifici starii de conductie):
- hfe reprezinta castigul static in curent si este egal cu raportul dintre curentul de colector si curentul de baza la o conexiune colector emitor
hfe=Ic/Ib
-Vbe(de deschidere) reprezinta tensiune abaza emitor care este necesra obtinerii curentului de colector dorit la o tensiune colector baza data .
-Vce saturatie reprezinta tensiune colector emitor pentru un raport al curentilor de colector si baz amai mic decat castigul static la acel curent de colector. Pentru ca acesta sa fie cat mai mic Tensiunea Vbe de deschidere trebuie se fie cat mai mare.
-Vbe saturatie reprezinta tensiunea baza emitor ce apare la un raport al curentilor de colector si baza ce corespunde zonei de saturatie a caracteristicilor de iesire.
c)caracteristici de semnal mic definesc parametri de functionare in ca. la un nivel al semnalulu
Denumirea de tranzistor provine de la cuvintele din limba engleza Transfer-Rezistor.
Tranzistorul este un dispozitiv semiconductor de circuit realizat in general din doua jonctiuni pn avand trei terminale .Exista mai multe tipuri de tranzistori in functie de modul de realizare , cum ar fi : tranzistoare bipolare,tranzistoare cu efect de camp ,unijonctiune ,etc.
in general tranzistoarele se construiesc din materiale semiconductoare (germaniu sau siliciu) avand in componenta lor trei regiuni numite baza ,emitor si colector.
Tranzistorul bipolar
Este constituit din doua jonctiuni pn dispuse in succesiune pnp sau npn In functie de terminalul comun intre intrare si iesire se pot distinge trei moduri de conectare a tranzistolului in circuit : cu emitor comun ,baza comuna ,colector comun.In aplicatii cel mai frecvent este utilizat montajul cu emitor comun. Pentru caracteristica sa de functionare este necesar ca in fiecare moment sa fie cunoscute ase marimi caracteristice ale sale :trei curenti (de baza,emitor ,colector) trei tensiuni(emitor-baza,colectorbaza colector-emitor) punctul ce are ca coordonate cele sase marimi de mai sus reprezinta punctul static de functionare al tranzistorului .
tranzistorul poate fi montat in circuit dupa unul din modurile aratate mai jos In oricare din aceste trei conexiuni fundamentale se pot observa prezenta a doua "porti" una de intrare unde este aplicat semnalul care trebuie prelucrat si una de iesire in care se optine semnalul prelucrat.
Una din cele trei borne ale tranzistorului este conectata la abmele porti si este folosita ca punct de referinta.Astfel exista trei moduri de conectare baza comuna(BC),emitor comun(EC),colector comun(CC).
Clasificarea tranzistoarelor bipolare dupa puterea disipataTranzistoare de putere mica sunt incapsulate in plastic sau metal si nu se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W
Tranzistoare de putere sunt incapsulate in plastic sau metal si se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W
Clasificarea trenzistoarelor bipolare dupa frecventa de lucru
Tranzistoare de joasa frecventa sunt pot fi utilizate pana la o frecventa de 100Khz
Tranzistoare de frecventa inalta sunt utilizate la frecvente mai mari de 100Khz (in RF,circ de comutatie ,etc)
Parametri principali ai tranzistoarelor
Valorile maxime absolutereprezinta valorile a caror depasire in timpul functionarii pot produce defectarea tranzistorului
Acestea sunt:
-tensiunile maxime intre terminale(Vce,Vce,Vbe)
-Curentul maxim de baza si colector(Ic max,Ib max)
-Puterea maxima disipata
-Temperatura maxima a jonctiunii
Caracteristici electrice
Caracteristici electrice statice sunt utilizate pentru determinarea punctului dtatic de functionare in cc si pot fi impartite in:
a)caracteristici de blocare(definesc parametri specifici starii de blocare):
-Vcb-Icb jonctiunea baza colector polarizata invers ,ar emitorul este in gol
-Vce-Ice jonctiunea colector baza polarizata invers iar intre baza si emitor se conecteaza un rezistor
-Vceo -Iceo baza este in gol,intre emitor si colector se aplica o tensiune astfel ca jonctiunea jonctiunea baza colector sa fie polarizata invers
-Veb-Ieb colectorul este in gol iar jonctiunea emitor baza este polarizata invers
-Vcex-Icex jonctiunile baza colector si emitor baza polarizate invers.
-Vces-Ices emitorul este in scurt circuit jonctiunea colector baza este polarizata invers
b)caracteristici de conductie (definesc parametrii specifici starii de conductie):
- hfe reprezinta castigul static in curent si este egal cu raportul dintre curentul de colector si curentul de baza la o conexiune colector emitor
hfe=Ic/Ib
-Vbe(de deschidere) reprezinta tensiune abaza emitor care este necesra obtinerii curentului de colector dorit la o tensiune colector baza data .
-Vce saturatie reprezinta tensiune colector emitor pentru un raport al curentilor de colector si baz amai mic decat castigul static la acel curent de colector. Pentru ca acesta sa fie cat mai mic Tensiunea Vbe de deschidere trebuie se fie cat mai mare.
-Vbe saturatie reprezinta tensiunea baza emitor ce apare la un raport al curentilor de colector si baza ce corespunde zonei de saturatie a caracteristicilor de iesire.
c)caracteristici de semnal mic definesc parametri de functionare in ca. la un nivel al semnalului care nu depaseste 26mV
Tranzistoarele reprezinta cea mai importanta clasa de dispzitive electronice deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice.
Denumirea de tranzistor provine de la cuvintele din limba engleza Transfer-Rezistor.
Tranzistorul este un dispozitiv semiconductor de circuit realizat in general din doua jonctiuni pn avand trei terminale .Exista mai multe tipuri de tranzistori in functie de modul de realizare , cum ar fi : tranzistoare bipolare,tranzistoare cu efect de camp ,unijonctiune ,etc.
in general tranzistoarele se construiesc din materiale semiconductoare (germaniu sau siliciu) avand in componenta lor trei regiuni numite baza ,emitor si colector.
Tranzistorul bipolar
Este constituit din doua jonctiuni pn dispuse in succesiune pnp sau npn In functie de terminalul comun intre intrare si iesire se pot distinge trei moduri de conectare a tranzistolului in circuit : cu emitor comun ,baza comuna ,colector comun.In aplicatii cel mai frecvent este utilizat montajul cu emitor comun. Pentru caracteristica sa de functionare este necesar ca in fiecare moment sa fie cunoscute ase marimi caracteristice ale sale :trei curenti (de baza,emitor ,colector) trei tensiuni(emitor-baza,colectorbaza colector-emitor) punctul ce are ca coordonate cele sase marimi de mai sus reprezinta punctul static de functionare al tranzistorului .
tranzistorul poate fi montat in circuit dupa unul din modurile aratate mai jos In oricare din aceste trei conexiuni fundamentale se pot observa prezenta a doua "porti" una de intrare unde este aplicat semnalul care trebuie prelucrat si una de iesire in care se optine semnalul prelucrat.
Una din cele trei borne ale tranzistorului este conectata la abmele porti si este folosita ca punct de referinta.Astfel exista trei moduri de conectare baza comuna(BC),emitor comun(EC),colector comun(CC).
Clasificarea tranzistoarelor bipolare dupa puterea disipata
Tranzistoare de putere mica sunt incapsulate in plastic sau metal si nu se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W
Tranzistoare de putere sunt incapsulate in plastic sau metal si se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W
Clasificarea trenzistoarelor bipolare dupa frecventa de lucru
Tranzistoare de joasa frecventa sunt pot fi utilizate pana la o frecventa de 100Khz
Tranzistoare de frecventa inalta sunt utilizate la frecvente mai mari de 100Khz (in RF,circ de comutatie ,etc)
Parametri principali ai tranzistoarelor
Valorile maxime absolute reprezinta valorile a caror depasire in timpul functionarii pot produce defectarea tranzistorului
Acestea sunt:
-tensiunile maxime intre terminale(Vce,Vce,Vbe)
-Curentul maxim de baza si colector(Ic max,Ib max)
-Puterea maxima disipata
-Temperatura maxima a jonctiunii
Caracteristici electrice
Caracteristici electrice statice sunt utilizate pentru determinarea punctului dtatic de functionare in cc si pot fi impartite in:
a)caracteristici de blocare(definesc parametri specifici starii de blocare):
-Vcb-Icb jonctiunea baza colector polarizata invers ,ar emitorul este in gol
-Vce-Ice jonctiunea colector baza polarizata invers iar intre baza si emitor se conecteaza un rezistor
-Vceo -Iceo baza este in gol,intre emitor si colector se aplica o tensiune astfel ca jonctiunea jonctiunea baza colector sa fie polarizata invers
-Veb-Ieb colectorul este in gol iar jonctiunea emitor baza este polarizata invers
-Vcex-Icex jonctiunile baza colector si emitor baza polarizate invers.
-Vces-Ices emitorul este in scurt circuit jonctiunea colector baza este polarizata invers
b)caracteristici de conductie (definesc parametrii specifici starii de conductie):
- hfe reprezinta castigul static in curent si este egal cu raportul dintre curentul de colector si curentul de baza la o conexiune colector emitor
hfe=Ic/Ib
-Vbe(de deschidere) reprezinta tensiune abaza emitor care este necesra obtinerii curentului de colector dorit la o tensiune colector baza data .
-Vce saturatie reprezinta tensiune colector emitor pentru un raport al curentilor de colector si baz amai mic decat castigul static la acel curent de colector. Pentru ca acesta sa fie cat mai mic Tensiunea Vbe de deschidere trebuie se fie cat mai mare.
-Vbe saturatie reprezinta tensiunea baza emitor ce apare la un raport al curentilor de colector si baza ce corespunde zonei de saturatie a caracteristicilor de iesire.
c)caracteristici de semnal mic definesc parametri de functionare in ca. la un nivel al semnalulu
Calcularea puterii electrice
Exemplu
Am văzut formula pentru determinarea puterii într-un circuit electric: prin înmulţirea curentului (în amperi) cu tensiunea (în volţi) ajungem la „watti”. Să aplicăm această formulă unui circuit.
Calcularea puterii cunoscând tensiunea şi curentul
În circuitul de mai sus avem o baterie de 18 V, şi un bec cu o rezistenţă de 3 Ω. Folosind legea lui Ohm pentru determinarea curentului, obţinem:
Să încercăm acum să luăm acelaşi circuit, dar să mărim tensiunea la bornele bateriei (schimbăm bateria) şi să vedem ce sa întâmplă. Intuiţia ne spune că va creşte curentul prin circuit pe măsură ce tensiunea bateriei creşte iar rezistenţa becului rămâne aceeaşi. Şi puterea va creşte de asemenea.
Folosind reguli algebrice pentru a manipula formulele, putem lua formula originală a puterii şi să o modificăm pentru cazurile în care nu cunoaştem şi tensiunea şi curentul:
Calcularea puterii cunoscând tensiunea şi rezistenţa
În cazul în care cunoaştem doar tensiunea (E) şi rezistenţa (R):
Calcularea puterii cunoscând curentul şi rezistenţa
În cazul în care cunoaştem doar curentul (I) şi rezistenţa (R):
Notă istorică
James Prescott Joule este cel care a descoperit relaţia matematică dintre disiparea puterii şi curentul printr-o rezistenţă, nu Georg Simon Ohm. Această descoperire, publicată în 1843 sub forma ultimei ecuaţii (P = I2R), este cunoscută ca „Legea lui Joule”. Datorită faptului că aceste ecuaţii ale puterii sunt strâns legate de ecuaţiile legii lui Ohm pentru tensiune, curent şi rezistenţă (E=IR; I=E/R; R=E/I) sunt adeasea acreditate lui Ohm.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)